binagiu

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din bina + sufixul -giu.

Pronunție

  • AFI: /bi.na'ʤju/


Substantiv


Declinarea substantivului
binagiu
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ binagiu binagii
Articulat binagiul binagiii
Genitiv-Dativ binagiului binagiilor
Vocativ binagiule binagiilor
  1. (rar) antreprenor de construcții.


Traduceri

Referințe