binagiu

română

Etimologie

Din bina + sufixul -giu.

Pronunție

• AFI: /bi.naˈʤiw/

Substantiv

Declinarea substantivului binagiu
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	binagiu	binagii
Articulat	binagiul	binagiii
Genitiv-Dativ	binagiului	binagiilor
Vocativ	binagiule	binagiilor

1. (rar) antreprenor de construcții.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online