blått

De la Wikționar, dicționarul liber

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din blå („albastru”).

Pronunție


Adjectiv

  1. forma de neutru singular la absolut nehotărât pentru blå.

Omofone


Substantiv


Declinarea substantivului
blått
n. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ blått invariabil invariabil invariabil
Genitiv blåtts invariabil invariabil invariabil
  1. (culoarea) albastru
    Visst finns den här klänningen i blått men blått är tyvärr slutsålt just nu.

Hipernime


Adverb

blått (necomparabil)

  1. în culoarea albastră
    Kan du måla blått?
  2. (pol.) (orientare politică) dreapta
    Han röstade blått i år igen.

Referințe