boutiquier

franceză

(français)

Etimologie

Din boutique („butic”) + -ier.

Pronunție

• AFI: /bu.ti.kje/

Substantiv

boutiquier m., boutiquiers pl.

1. (com.) buticar, buticist

Cuvinte derivate

• boutiquière

Cuvinte apropiate

• boutique

Vezi și

• marchand

Adjectiv

Declinarea adjectivului boutiquier
	Singular	Plural
Masculin	boutiquier	boutiquiers
Feminin	boutiquière	boutiquières

1. referitor la butic, de butic

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire