brise

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search
Variante de scriere Vezi și : Brise, brisé

daneză

(dansk)

Etimologie

Din germana medie de jos brise.

Pronunție

  • AFI: /briːsə/


Substantiv


Declinarea substantivului
brise
c. Singular Plural
Nehotărât Hotărât Nehotărât Hotărât
Nominativ brise brisen briser briserne
Genitiv brises brisens brisers brisernes
  1. briză, adiere, boare

Vezi și

Referințe





franceză

(français)

Etimologie

Origine necunoscută, poate din spaniolă.

Pronunție


Substantiv

brise f., brises pl.

  1. briză, adiere, boare

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Locuțiuni

Vezi și

Etimologie

Derivat regresiv din briser.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru briser.
  2. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru briser.
  3. forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru briser.
  4. forma de persoana a III-a singular la subjonctiv prezent pentru briser.
  5. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru briser.

Referințe





italiană

(italiano)

Etimologie

Derivat regresiv din brisa.

Pronunție


Substantiv

  1. forma de plural pentru brisa.