Sari la conținut

bușuma

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /bu.ʃu'ma/


Verb


Conjugarea verbului
bușuma
Infinitiv a bușuma
Indicativ prezent
pers. 1 sg. 		bușumez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg. 		să bușumeze
Participiu bușumat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a freca un cal cu un șomoiog de paie.


Traduceri

Traduceri

Referințe

Adus de la „https://ro.wiktionary.org/w/index.php?title=bușuma&oldid=739664”