bufona

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză bouffonner.

Pronunție

  • AFI: /bu.fo'na/


Verb


Conjugarea verbului
bufona
Infinitiv a bufona
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
bufonez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să bufoneze
Participiu bufonat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a spune sau a face bufonerii.


Traduceri

Referințe