burdușire

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a burduși.

Pronunție

  • AFI: /bur.du'ʃi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
burdușire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ burdușire burdușiri
Articulat burdușirea burdușirile
Genitiv-Dativ burdușirii burdușirilor
Vocativ burdușire burdușirilor
  1. acțiunea de a burduși.
  2. deformare accidentală a unui perete de tablă, cu formarea unei convexități.


Traduceri

Referințe