burdus
Aspect
(svenska)
Etimologie
Din germană medie de jos pardues, perduuz, pardus, perdus < probabil origine onomatopeică.
Înrudit cu daneză bardus, neerlandeză pardoes, perdoes și germană bardaus, pardauz.
Pronunție
- AFI: /bɵrˈdʉːs/
Adjectiv
burdus (comp. burdusare, sup. burdusast)
- direct, necioplit, grosolan
- (p.ext.) imprudent, nechibzuit
- Bullterriern saknar vaktegenskaper men kan vara burdus och intensiv.
Sinonime
Antonime
- 1: finkänslig