butoarcă

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /bu'to̯ar.kə/

Substantiv

Declinarea substantivului butoarcă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	butoarcă	butorci
Articulat	butoarca	butorcile
Genitiv-Dativ	butorcii	butorcilor
Vocativ	butoarcă	butorcilor

1. (reg.) butură.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• aburcato

Referințe

• DEX '98 via DEX online