butoarcă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

  • AFI: /bu'to̯ar.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
butoarcă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ butoarcă butorci
Articulat butoarca butorcile
Genitiv-Dativ butorcii butorcilor
Vocativ butoarcă butorcilor
  1. (reg.) butură.


Traduceri

Anagrame

Referințe