câner

română

Etimologie

Din câne + sufixul -ar.

Pronunție

• AFI: /kɨˈner/

Substantiv

Declinarea substantivului câner
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	câner	câneri
Articulat	cânerul	cânerii
Genitiv-Dativ	cânerului	cânerilor
Vocativ	cânerule	cânerilor

1. (reg.; în Mold.) om rău, hain, câinos.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carne
• ecran

Referințe

• DEX '98 via DEX online