cârcâi
română
Etimologie
Formație onomatopeică.
Pronunție
- AFI: /kɨr.kɨˈi/
Verb
| Conjugarea verbului cârcâi | |
| Infinitiv | a cârcâi |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
' |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să cârcâie |
| Participiu | cârcâit |
| Conjugare | IV |
- (v.intranz.) (despre unele păsări) a scoate sunete (neplăcute) caracteristice speciei.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online