căpuit

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din a căpui.

Pronunție

  • AFI: /kə.pu'it/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
căpuit
Singular Plural
Masculin căpuit căpuiți
Feminin căpuită căpuite
Neutru căpuit căpuite
  1. (înv. și reg.) care are de toate, prevăzut cu tot ce-i trebuie; încăpuit.


Traduceri

Anagrame

Referințe