cărturăreasă

română

Etimologie

Din cărturar + sufixul -easă.

Pronunție

• AFI: /kər.tu.rəˈre̯a.sə/

Substantiv

Declinarea substantivului cărturăreasă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cărturăreasă	cărturărese
Articulat	cărturăreasa	cărturăresele
Genitiv-Dativ	cărturăresei	cărturăreselor
Vocativ	cărturăreasă	cărturăreselor

1. femeie care se îndeletnicește cu ghicitul în cărți.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online