căscăund
română
Etimologie
Din latină *cascabundus.
Pronunție
- AFI: /kəs.kəˈund/
Substantiv
| Declinarea substantivului căscăund | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | căscăund | căscăunzi |
| Articulat | căscăundul | căscăunzii |
| Genitiv-Dativ | căscăundului | căscăunzilor |
| Vocativ | căscăundule | căscăunzilor |
- (pop.) gură-cască, nătăfleț, zăpăcit.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online