cabină

română

Din franceză cabine.

Declinarea substantivului cabină
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cabină	cabine
Articulat	cabina	cabinele
Genitiv-Dativ	cabinei	cabinelor
Vocativ	cabină	cabinelor

încăpere mică, amenajată într-o clădire sau într-un vehicul, pe plajă etc., având diverse destinații.
Cabină telefonică.

Cabină de proiecție.