calicenie

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din calic + sufixul -enie.

Pronunție

  • AFI: /ka.li'ʧe.ni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
calicenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ calicenie invariabil
Articulat calicenia invariabil
Genitiv-Dativ caliceniei invariabil
Vocativ calicenie invariabil
  1. (rar) calicie.


Traduceri

Anagrame

Referințe