candeliță

română

Etimologie

Din candelă + sufixul -iță.

Pronunție

• AFI: /kan.de'li.ʦə/

Substantiv

Declinarea substantivului candeliță
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	candeliță	candelițe
Articulat	candelița	candelițele
Genitiv-Dativ	candeliței	candelițelor
Vocativ	candeliță	candelițelor

1. (mar.) nod care servește la prinderea unui obiect.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cădelnița
• declinata

Referințe

• DEX '98 via DEX online