cangrena

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Variante

Etimologie

Din franceză gangrener, italiană cancrenare.

Pronunție

  • AFI: /kan.gre'na/


Verb


Conjugarea verbului
(se) cangrena
Infinitiv a (se) cangrena
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) cangreneze
Participiu cangrenat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre țesuturile unui organism animal) a face o cangrenă, a se distruge, a putrezi.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe