carborundum

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză carborundum.

Pronunție

  • AFI: /kar.bo'run.dum/


Substantiv


Declinarea substantivului
carborundum
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ carborundum invariabil
Articulat carborundumul invariabil
Genitiv-Dativ carborundumului invariabil
Vocativ carborundumule invariabil
  1. carbură de siliciu, folosită ca material abraziv.


Traduceri

Referințe