cauciucare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cauciuca.

Pronunție

  • AFI: /ka.u.ʧju'ka.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cauciucare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cauciucare cauciucări
Articulat cauciucarea cauciucările
Genitiv-Dativ cauciucării cauciucărilor
Vocativ cauciucare cauciucărilor
  1. acțiunea de a cauciuca și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe