charkuteri

suedeză

(svenska)

Etimologie

Din franceză charcuterie („mezelărie”).

Pronunție

• AFI: /ɧarkɵtɛˈriː/

Substantiv

Declinarea substantivului charkuteri
n.	Singular		Plural
	Nehotărât	Hotărât	Nehotărât	Hotărât
Nominativ	charkuteri	charkuteriet	charkuterier	charkuterierna
Genitiv	charkuteris	charkuteriets	charkuteriers	charkuteriernas

1. (alim.) mezelărie
2. (p.ext.) mezeluri

Sinonime

• 1: (fam.) chark, köttvaruaffär

Cuvinte compuse

• charkuterivara, charkuterivaror

Cuvinte apropiate

• charkuterist

Referințe

• SAOB
• Wiktionary
• Wiktionary