chelicer

română

Etimologie

Din franceză chélicère.

Pronunție

• AFI: /ke.li'ʧer/

Substantiv

Declinarea substantivului chelicer
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	chelicer	chelicere
Articulat	chelicerul	chelicerele
Genitiv-Dativ	chelicerului	chelicerelor
Vocativ	chelicerule	chelicerelor

1. fiecare dintre cele două apendice ale animalelor arahnide, care au rolul de a prinde prada.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online