chiaburime

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din chiabur + sufixul -ime.

Pronunție

  • AFI: /kja.bu'ri.me/


Substantiv


Declinarea substantivului
chiaburime
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chiaburime invariabil
Articulat chiaburimea invariabil
Genitiv-Dativ chiaburimii invariabil
Vocativ chiaburime invariabil
  1. totalitatea chiaburilor, mulțime de chiaburi.


Traduceri

Referințe