chiacchiera

italiană

(italiano)

Etimologie

Din verbul chiacchierare.

Pronunție

• AFI: /kjakkje'ra/

Substantiv

chiacchiera f., chiacchiere pl.

1. taifas, flecăreală, pălăvrăgeală plăcută; taifet, taclale

Cuvinte apropiate

• chiacchieramento
• chiacchierare
• chiacchierata
• chiacchieratore
• chiacchierio

Referințe

• Treccani.it

Etimologie

Derivate regresiv din chiacchierare.

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la prezent indicativ pentru chiacchierare.
2. forma de persoana a II-a singular la imperativ pentru chiacchierare.