chilipir
română
Etimologie
Din turcă kelepir.
Pronunție
- AFI: /ki.li'pir/
Substantiv
| Declinarea substantivului chilipir | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | chilipir | chilipiruri |
| Articulat | chilipirul | chilipirurile |
| Genitiv-Dativ | chilipirului | chilipirurilor |
| Vocativ | chilipirule | chilipirurilor |
- afacere avantajoasă sau câștig neașteptat.
- (concr.) lucru foarte ieftin; marfă cumpărată la un preț foarte avantajos.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online