chinuire

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din a chinui.

Pronunție

  • AFI: /ki.nu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
chinuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ chinuire chinuiri
Articulat chinuirea chinuirile
Genitiv-Dativ chinuirii chinuirilor
Vocativ chinuire chinuirilor
  1. faptul de a (se) chinui; chinuială.


Traduceri

Referințe