cinovnic

română

Etimologie

Din rusă чиновник (činovnik).

Pronunție

• AFI: /ʧi'nov.nik/

Substantiv

Declinarea substantivului cinovnic
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cinovnic	cinovnici
Articulat	cinovnicul	cinovnicii
Genitiv-Dativ	cinovnicului	cinovnicilor
Vocativ	cinovnicule	cinovnicilor

1. (înv.) funcționar de stat (de rang inferior).

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online