ciseleur

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche cisel („daltă”) + -eur.

Pronunție

  • AFI: /si.zlœʁ/


Substantiv

ciseleur m., ciseleurs pl.

  1. (tehn.) gravor, dăltuitor

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

Referințe