clătire

română

Etimologie

Din a clăti.

Pronunție

• AFI: /klə'ti.re/

Substantiv

Declinarea substantivului clătire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	clătire	clătiri
Articulat	clătirea	clătirile
Genitiv-Dativ	clătirii	clătirilor
Vocativ	clătire	clătirilor

1. acțiunea de a (se) clăti; limpezire; clătit.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• cărțile
• cârteli

Referințe

• DEX '98 via DEX online