cloncăi

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din clonc + sufixul -ăi.

Pronunție

  • AFI: /klon.kə'i/


Verb


Conjugarea verbului
cloncăi
Infinitiv a cloncăi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cloncăiască
Participiu cloncăit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) a cloncăni.


Traduceri

Anagrame

Referințe