coagula

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din franceză coaguler < latină coagulare.

Pronunție

  • AFI: /ko.a.gu'la/


Verb


Conjugarea verbului
(se) coagula
Infinitiv a (se) coagula
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
(mă) coagulez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să (se) coaguleze
Participiu coagulat
Conjugare I
  1. (v.refl.) (despre lichide și substanțe coloidale) a se închega.
  2. (v.tranz.) a face să se închege.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe