cobeală

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cobi + sufixul -eală.

Pronunție

  • AFI: /ko'be̯a.lə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cobeală
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cobeală cobeli
Articulat cobeala cobelile
Genitiv-Dativ cobelii cobelilor
Vocativ cobeală cobelilor
  1. faptul de a cobi.


Traduceri

Anagrame

Referințe