coffin

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

engleză

(English)

Variante

Etimologie

Din engleza medie cofin, care provine din franceza veche de sus cofin < latină cophinus ("coș"). Provine din greacă antică κόφινος (kóphinos).

Pronunție

  • AFI: /'kɔfɪn/
  • AFI: /'kɒfɪn/


Substantiv

coffin, pl. coffins

  1. sicriu, coșciug
    They lowered the coffin into the ground.

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse


Verb


Conjugarea verbului
to coffin
Infinitiv to coffin
Prezent simplu
pers. 3 sg.
coffins
Trecut simplu coffined
Participiu trecut coffined
Participiu prezent coffining
  1. a pune în sicriu sau coșciug

Sinonime

Referințe