cogombre

catalană

(català)

Variante

• cobrombo, cogombro, cohombre

Etimologie

Din occitană veche cocombre, cogombre < latină cucumis, cucumerem („castravete”).

Pronunție

• (occidental) AFI: /koˈɡom.bɾe/
• (central) AFI: /kuˈɡom.bɾə/
• (oriental) AFI: /koˈɡom.bɾə/

Substantiv

cogombre m., cogombres pl.

1. (bot.) castravete (plantă)
2. (bot.) castravete (legumă)

Sinonime

• 1: (bot.) cogombrera

Cuvinte derivate

• cogombrar
• cogombrera
• cogombret

Cuvinte compuse

• cogombre amarg
• cogombre boig
• cogombre bord
• cogombre de mar
• cogombre del diable
• cogombres farcits
• cogombre marí
• cogombre salvatge
• cogombre silvestre

Vezi și

• cucurbitàcies

Referințe

• Institut d'Estudis Catalans
• Viccionari
• Wiktionary

---

occitană

(occitan)

Variante

• cocombre, codombre, colombre

Etimologie

Din occitană veche cocombre, cogombre < latină cucumis, cucumerem („castravete”).

Pronunție

• AFI: /kuˈɣum.bre/

Substantiv

cogombre m., cogombres pl.

1. (bot.) castravete (plantă)
2. (bot.) castravete (legumă)

Sinonime

• 1: (bot.) cojon

Referințe

• Wikiccionari
• Wiktionary