colportaj
română
Etimologie
Din franceză colportage.
Pronunție
- AFI: /kol.por'taʒ/
Substantiv
| Declinarea substantivului colportaj | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | colportaj | colportaje |
| Articulat | colportajul | colportajele |
| Genitiv-Dativ | colportajului | colportajelor |
| Vocativ | colportajule | colportajelor |
- răspândire, distribuire (a cărților, a presei).
- (înv.) comerț ambulant.
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online