concordism

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză concordisme.

Pronunție

  • AFI: /kon.kor'dism/


Substantiv


Declinarea substantivului
concordism
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ concordism invariabil
Articulat concordismul invariabil
Genitiv-Dativ concordismului invariabil
Vocativ concordismule invariabil
  1. concepție care cautăpună de acord învățătura biblică cu rezultatele științei.


Traduceri

Referințe