confrăție

română

Etimologie

Din con + frăție (după franceză confrérie).

Pronunție

• AFI: /kon.frə'ʦi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului confrăție
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	confrăție	confrății
Articulat	confrăția	confrățiile
Genitiv-Dativ	confrăției	confrățiilor
Vocativ	confrăție	confrățiilor

1. (înv.) confrerie.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• conferita
• frecționa

Referințe

• DEX '98 via DEX online