confrăție

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din con + frăție (după franceză confrérie).

Pronunție

  • AFI: /kon.frə'ʦi.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
confrăție
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ confrăție confrății
Articulat confrăția confrățiile
Genitiv-Dativ confrăției confrățiilor
Vocativ confrăție confrățiilor
  1. (înv.) confrerie.


Traduceri

Anagrame

Referințe