contrapiuliță

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din contra + piuliță.

Pronunție

  • AFI: /kon.tra.pi.uˈli.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
contrapiuliță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ contrapiuliță contrapiulițe
Articulat contrapiulița contrapiulițele
Genitiv-Dativ contrapiuliței contrapiulițelor
Vocativ contrapiuliță contrapiulițelor
  1. piuliță suplimentară care se strânge peste o altă piuliță în vederea asigurării împotriva desfacerii îmbinărilor.


Traduceri

Anagrame

Referințe