convient

franceză

(français)

Etimologie

Din convenir.

Pronunție

• AFI: /kɔ̃.vjɛ̃/

Verb

1. forma de persoana a III-a singular la indicativ prezent pentru convenir.

Omofone

• conviens

Etimologie

Din convier.

Pronunție

• AFI: /kɔ̃.vi/

Verb

1. forma de persoana a III-a plural la indicativ prezent pentru convier.
2. forma de persoana a III-a plural la subjonctiv prezent pentru convier.

Omofone

• convi
• convie, convies