coprofagie
română
Etimologie
Din franceză coprophagie.
Pronunție
- AFI: /ko.pro.fa'ʤi.e/
Substantiv
| Declinarea substantivului coprofagie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | coprofagie | coprofagii |
| Articulat | coprofagia | coprofagiile |
| Genitiv-Dativ | coprofagiei | coprofagiilor |
| Vocativ | coprofagie | coprofagiilor |
- (med.) ingerare a materiilor fecale de către bolnavii psihici în stadiu grav; scatofagie.
- însușire a insectelor de a fi coprofage.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online