Sari la conținut

cosecantă

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din franceză cosécante.

Pronunție

  • AFI: /ko.se'kan.tə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cosecantă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cosecantă cosecante
Articulat cosecanta cosecantele
Genitiv-Dativ cosecantei cosecantelor
Vocativ cosecantă cosecantelor
  1. funcție trigonometrică a unui unghi, egală cu secanta trigonometrică a unghiului complementar.


Traduceri

Anagrame

Referințe