cough
(English)
Etimologie
Din engleza medie coughen, coghen, care provine din engleza veche *cohhian (confer engleza veche cohhetan, „a urla”) < proto-germanică *kuh-.
Înrudit cu neerlandeză kuchen și germană keuchen.
Pronunție
Verb
| Conjugarea verbului to cough | |
| Infinitiv | to cough |
| Prezent simplu pers. 3 sg. |
coughs |
| Trecut simplu | coughed |
| Participiu trecut | coughed |
| Participiu prezent | coughing |
- a tuși
- I breathed in a load of smoke by mistake, and started to cough.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
Expresii
Vezi și
Substantiv
cough, pl. coughs
- tuse, tușit
- Behind me, I heard a distinct, dry cough.
- tuse, tușit, tușire
- Sorry, I can't come to work today – I've got a nasty cough.
Cuvinte compuse
- barking cough
- churchyard cough
- congested cough
- cough drop
- cough medicine
- cough mixture
- cough syrup
- dry cough
- hacking cough
- loose cough
- non-productive cough
- productive cough
- smoker's cough
- wet cough
- whooping cough