Sari la conținut

crâncenie

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din crâncen + sufixul -ie.

Pronunție

  • AFI: /krɨn.ʧeˈni.e/


Substantiv


Declinarea substantivului
crâncenie
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ crâncenie crâncenii
Articulat crâncenia crânceniile
Genitiv-Dativ crânceniei crânceniilor
Vocativ crâncenie crânceniilor
  1. (înv.) cruzime, asprime.


Traduceri

Anagrame

Referințe