cufundătură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cufunda + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /ku.fun.də'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cufundătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cufundătură cufundături
Articulat cufundătura cufundăturile
Genitiv-Dativ cufundăturii cufundăturilor
Vocativ cufundătură cufundăturilor
  1. faptul de a (se) cufunda.
  2. (concr.) loc cufundat; adâncitură, scufundătură.


Traduceri

Referințe