Sari la conținut

cuiba

De la Wikționar, dicționarul liber

Etimologie

Din cuib.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
cuiba
Infinitiv a cuiba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
cuibez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să cuibeze
Participiu cuibat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a-și avea, a-și așeza cuibul.


Traduceri

Anagrame

Referințe