cumpărătură

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cumpăra + sufixul -ătură.

Pronunție

  • AFI: /kum.pə.rə'tu.rə/


Substantiv


Declinarea substantivului
cumpărătură
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cumpărătură cumpărături
Articulat cumpărătura cumpărăturile
Genitiv-Dativ cumpărăturii cumpărăturilor
Vocativ cumpărătură cumpărăturilor
  1. faptul de a cumpăra; (concr.) obiect cumpărat; târguială.


Traduceri

Referințe