cuplare

De la Wikționar, dicționarul liber

română

Etimologie

Din a cupla.

Pronunție

  • AFI: /ku'pla.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
cuplare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cuplare cuplări
Articulat cuplarea cuplările
Genitiv-Dativ cuplării cuplărilor
Vocativ cuplare cuplărilor
  1. acțiunea de a cupla și rezultatul ei.


Traduceri

Anagrame

Referințe