cursier

De la Wikționar, dicționarul liber
Sari la navigare Sari la căutare

română

Etimologie

Din franceză coursier.

Pronunție

  • AFI: /kur.si'er/


Substantiv


Declinarea substantivului
cursier
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cursier cursieri
Articulat cursierul cursierii
Genitiv-Dativ cursierului cursierilor
Vocativ cursierule cursierilor
  1. (franțuzism) armăsar, cal de curse.


Traduceri

Anagrame

Referințe