cursivitate

De la Wikționar, dicționarul liber
Jump to navigation Jump to search

română

Etimologie

Din cursiv + sufixul -itate.

Pronunție

  • AFI: /kur.si.vi'ta.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
cursivitate
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ cursivitate invariabil
Articulat cursivitatea invariabil
Genitiv-Dativ cursivității invariabil
Vocativ cursivitate invariabil
  1. caracterul curgător, fluent al vorbirii, al scrierii, al formării ideilor.


Traduceri

Referințe