cuvertă

română

Etimologie

Din franceză couverte.

Pronunție

• AFI: /ku'ver.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului cuvertă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	cuvertă	cuverte
Articulat	cuverta	cuvertele
Genitiv-Dativ	cuvertei	cuvertelor
Vocativ	cuvertă	cuvertelor

1. email transparent cu care se acoperă obiectele de faianță și de ceramică; glazură.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online